Temperatură / Vânt

Precipitații / Vânt

ULTIMELE ARTICOLE

Prognoza meteo pentru România: 23 – 25 ianuarie

Joi (23 ianuarie) Cerul va fi variabil cu înnorãri în prima parte a intervalului în nordul, centrul şi estul ţãrii şi mai mult senin în rest. Va ninge slab, pe arii restrânse la munte, în Transilvania şi izolat în Moldova, iar în Dobrogea vor fi condiţii pentru...

read more

Prognoza meteo pentru România: 21 – 23 ianuarie

Marti (21 ianuarie) Vremea se va încãlzi, îndeosebi la valorile termice diurne, în zonele de munte, precum şi în regiunile extracarpatice, unde cerul va fi variabil spre mai mult senin, iar ceaţa se va semnala izolat în orele dimineţilor. În vest, nord-vest şi centru,...

read more

Final de ”gerar” cu temperaturi de primăvară.

Luna ianuarie, numită şi gerar, ar trebui să înregistrăm cele mai scăzute valori de temperatura din an. În mod normal pentru această perioadă a fi persistenţa maselor de aer continental polar pentru toată jumatatea estică a Europei. Ca urmare a pătrunderii unor mase...

read more

CE GĂSEȘTI PE jurnaldevreme.ro

Statistici lunare 

NOIEMBRIE – CARACTERISTICI CLIMATICE
SURSA: Administraţia Naţională de Meteorologie 

Valori absolute pe ţară, înregistrate în luna noiembrie, ale temperaturii maxime şi minime lunare, respectiv, ale cantităţii maxime lunare de precipitaţii şi ale cantităţii maxime de precipitaţii
căzute în 24 de ore

Maramures , Romania 2.01.19

Publicată de Stelian Georgescu pe Miercuri, 2 ianuarie 2019

Temperatura aerului (maxima şi minima absolută lunară, respectiv
media lunară multianuală)
Precipitaţii (maxima absolută lunară, media lunară
multianuală şi maxima absolută în 24 de ore)

Topul anilor cu cele mai calde şi reci luni noiembrie din România, din perioada 1961-2018

Topul anilor cu cele mai ploioase, secetoase luni noiembrie din România, din perioada 1961-2017

Ștefan C. Hepites – părintele meteorologiei din România – ”Prin Decizia Ministerială din 30 Iulie 1884, se înființează Institutul Meteorologic al României, iar ulterior Legea bugetară a exercițiului 1884–1885 privind înființarea Serviciului Meteorologic însărcinează cu “organizarea și direcțiunea Institutului Meteorologic al României pe Dl. Ștefan C. Hepites, Inspector general domenial”.

Imediat după înființarea Institutului Meteorologic, Hepites începe activitatea de instalare a unor noi stații meteorologice în țară. Astfel, la cele trei stații meteorologice din 1884, cea de la București fiind stație meteorolgică centrală (de ordinul I), se ajunge în 1885 la 11 stații, pentru ca în 1888, rețeaua să fie formată din 30 de stații de observații”.

Societatea Meteorologică Română