Potrivit măsurătorilor, anul 2020 urmează sa devină unul dintre cei mai calzi ani din istorie, sau poate chiar cel mai călduros. Perioada de 12 luni cuprinsă între octombrie 2019 şi octombrie 2020 a avut o temperatură medie cu 1,28 grade Celsius peste temperaturile medii din era preindustrială. În contextul în care ultimii cinci ani au fost deja cei mai calzi înregistraţi vreodată în perioada modernă, cifra anunţată apropie Terra de plafonul maxim fixat prin Acordul pentru Climă de la Paris.

Sursa: Scott Duncan,  @ScottDuncanWX

Semnat în 2015 de circa 200 de state, participanţii s-au angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră.  Vorbim de o limitare a creşterii temperaturii globale cu cel mult 1,5…2 grade Celsius în raport cu era preindustrială, pentru a preveni impactul devastator al fenomenelor extreme (furtuni, secete şi valuri de caniculă).

În condiţiile în care Terra s-a încălzit deja cu peste 1 grad Celsius, temperatura sa medie creşte în continuare, în medie, cu 0,2 grade Celsius la 10 ani de la sfârşitul anilor 1970, conform unui bilanţul climatic publicat de Copernicus ECMWF.

Iar anul 2020 menţine aceeaşi tendinţă de creştere a temperaturii medii, mai ales că lunile ianuarie, mai, iunie şi septembrie au fost cele mai călduroase luni din epoca modernă.

Siberia si Polul Nord au fost zonele cele mai afectate de anomaliile termice pozitive. Primele 10 luni ale anului 2020 au fost cu până la 7°C mai calde decât în ​​mod normal. Aceasta este o anomalie extrem de mare pentru o perioadă atât de lungă de timp. Întinderile cu gheaţă din acest sector se află la cel mai scăzut nivel din istorie, observaţie realizată în urma măsurătorilor şi a monitorizărilor din satelit.

Pe 20 iunie 2020 a fost înregistrată o temperatură record pentru această regiune. S-au atins +38°C în zona Verkhoyansk. Un record mondial absolut pentru Cercul Polar de Nord.

Sursa: https://www.weatherobs.com/

Recorduri termice s-au înregistrat şi cu o zi înainte, pe 19 iunie 2020
+34,0 ° C în Verkhoyansk, record lunar egal cu 16 iunie 1990.
+33,4 ° C în Chokurdakh, recordul lunar /  +30,6 (vechi: 30,0 ° C la 30,6 -1964) la +0,2 ° față de recordul său anual
+31,7 ° C în Srednekolymsk, cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată înainte de solstițiul de vară.

Pe data de 30 iunie, la stația meteo Ust-Olenyok (Yakutia), care este situată mult dincolo de Cercul Arctic (latitudine de 73° N)  a fost înregistrată o temperatură de +34,3°C.

Sursa: Scott Duncan,  @ScottDuncanWX

Siberia a avut cea mai caldă iarnă din istoria măsurătorilor. Rusia a devenit țara cu cea mai mare anomalie a temperaturii aerului de la începutul acestui an.
+ 30.5° a fost temperatura înregistrată în stația Yarol ‘ în Sibéria pe 24 mai. Locație situată în apropierea Cercului Arctic.

În 2020, incendiile arctice au eliberat în atmosferă cu 35% mai mult CO₂  faţă de întreg anul 2019. O cantitate de aproximativ 205 megatone au fost emise doar în iunie și iulie, în timp ce Siberia a fost afectată de caniculă.

Cele mai recente date, furnizate de serviciul de monitorizare a atmosferei Copernicus al E U , arată că până în 24 august au fost eliberate 245 megatone de CO2 din incendiile din acest an. Cifra pentru tot anul trecut a fost de 181 megatone.

Sursa: Scott Duncan,  @ScottDuncanWX

Numărul maxim de observații la focare active a fost de aproximativ 600, la sfârșitul lunii iulie; comparativ cu 400 în 2019. Numărul echivalent mediu între 2003 și 2018 a fost de aproximativ 100 de focare.

Copernicus a estimat că 205 megatone de CO2 au fost emise numai între 1 iunie și 31 iulie 2020. Incendiile au coincis cu un val de căldură în Siberia, unde temperaturile au crescut la peste 30C (86F) în unele zone.

Au apărut imagini cu spargerea gheții în râurile Siberiei și o scurgere masivă de motorină în apropierea orașului Norilsk, după ce un rezervor de la o centrală electrică s-a prăbușit. Toate acestea au fost puse pe fondul topirii permafrostului sub suporturile rezervorului.

Permafrostul reprezintă un strat de sol, roci, material organic, care se mențin la o temperatură constantă de 0°C sau mai mică pe o perioadă mai lungă de timp. Gheața constituie o parte esențială a criosferei terestre.

În regiunile emisferei de nord, unde există permafrostul, acesta constituie aprox. 25% (23 milioane km²) din suprafață. Grosimea permafrostului variază de la mai puțin de 1 m până la peste 1500 m. Cea mai mare parte a permafrostului existent în ziua de azi s-a format în perioadele glaciare reci și a supravețuit perioadelor interglaciare mai calde
Pe uscat temperatura permafrostului este de aproximativ -5 ° C

Datorită conținutului ridicat de carbon în permafrost, dezghețarea acestuia contribuie la eliberarea de gaze cu efect de seră; vorbim de dioxidul de carbon (CO2) și metan (CH4) în atmosferă

Deși planeta se încălzește, acest lucru nu se întâmplă uniform. De exemplu, Siberia de vest se evidențiază ca o regiune care se încălzește mai repede decât media și unde variațiile de temperatură de la lună la alta tind să fie mari. Ceea ce este neobișnuit în acest caz este perioada îndelungată a acestor anomalii.

Europa a înregistrat cel mai cald octombrie 2020 din istorie, cu 1,6 ° C peste media din 1981-2010. La nivel global, a fost al treilea cel mai cald octombrie.
Pentru România a fost al 2 lea cel mai căduros Octombrie din istorie cu o abatere termică de +2,3 grade.

Sursa: https://twitter.com/CopernicusECMWF

Noiembrie 2020 a debutat cu recorduri termice în Scandinavia, au fost atinse valori apropiate de 20°C. În Suedia pe data de 6 noiembrie 2020 s-au înregistrat 18,4°C în Gladhammar, o temperatură record pentru această ţară. Valoarea reprezintă cea mai ridicată temperatură din 1968 și până în prezent. Tot în Suedia pe data de 2 noiembrie 2020 termometrele au indicat 18.0°C în Örebro. În Finlanda, la o statie meteo din zona aeoportului Pori a fost doborât recordul la temperatura minimă; 14,7 grade în dimineata zilei de 3 noiembrie 2020.