Temperaturile mult mai ridicate înregistrate în zona Penteleu – Bisoca, au transformat arealul respectiv într-o “insulă de căldură”. În zona localității Bisoca din județul Buzău, temperatura inregistrată la statia meteo era de 12 grade celsius, iar la o distanță de 60 de km, la Pătârlagele termometrul indica doar -3 grade. La stația meteo Întorsura Buzăului valoarea era de -9 grade celsius.

Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie / 27 noiembrie, ora 08

Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie

Fenomenul il putem datora curenților de foehn şi se manifestă atunci când o masă de aer ceva mai rece şi umedă ajunge aproape de un lanţ montan. Apoi îl escaladează aproape perpendicular, se răceste, eliberează apa prin condensarea vaporilor sub forma de precipitatii (ploaie, ninsoare) şi se încălzeşte în timpul coborârii pe pante, prin comprimare adiabatică având și un surplus de căldură rezultată de la condensarea de pe panta de urcare.

În acest fel, atunci când aerul ajunge la baza muntelui are o temperatură cosiderabil mai mare decât avea în momentul în care începea să urce pe versantul opus. Foehn-ul se întâlneşte în cazul circulaţiilor vestice ale aerului deasupra României, pe versanţii estici ai Munţilor Apuseni şi ai Carpaţilor Orientali. În Transilvania este numit austrul şi se manifestă ca un vânt cald şi uscat, care suflă cu 20 – 30 de km/oră şi aduce secetă.

Un alt fenomen al acestei dimineți îl reprezintă inversiunea termică. Temperaturile înregistrate în regiunile de deal şi de munte sunt cu mult mai ridicate faţă de cele atinse la câmpie.

La Bâlea Lac spre exemplu, la staţia meteo amplasată la 2034 metri altitudine în această dimineață se înregistrau 4 grade, în timp ce la Curtea de Argeș erau -6 grade. Și în zona Olteniei și Munteniei valorile la ora 8 erau negative, cuprinse între -6…-2 grade. (27 noiembrie 2020).

Acestea se formează în urma răcirii suprafeţei terestre şi a stratului de aer din vecinatatea solului. Efectul acestei răciri se simte la înălţimi de la 10-15 m până la 200-300 metri.

Ceaţa încetineşte creşterea temperaturii
Formată de dimineaţă sau chiar din timpul nopţii, ceaţa poate persista până spre amiază. Ca urmare şi temperaturile vor rămâne blocate la valori scăzute pe tot parcursul zilei. Ceaţa de radiaţie, pentru că despre ea este vorba, se formează în urma răcirii aerului din preajma solului pe timpul nopţii. În cazul în care umiditatea din aer este suficientă ca să se ajungă la saturaţie, vaporii se condensează şi picăturile fine de apă formate rămân suspendate în atmosferă.

Diferenţa de temperatură dintre aerul de la sol si cel din altitudine poate ajunge si la 10…15 grade. Răcirea nocturnă este cu atât mai mare cu cât noaptea este mai lungă, cantitatea de vapori de apă din aer este mai mică şi atmosfera mai transparent, mai curata.

După răsăritul soarelui, suprafaţa terestră începe să se încălzească şi inversiunea termică de radiaţie poate să dispară.

Potrivit gradientului termic vertical (variaţia termică în funcţie de cota), temperatura scade cu aproximativ 6,5 grade Celsius la fiecare 1.000 metri. Pentru a corespunde normelor, gradientul termic trebuie sa fie negativ.

Uneori, in conditii meteo particulare, atmosfera terestra este caracterizată de un gradient termic vertical inversat, adica pozitiv. În meteorologie, pentru descrierea unei imprejurări similare, se foloseste termenul de inversiune termică.