Solstiţiul de vară este, în acest an, pe 21 iunie la ora 00:44. Durata de strălucirea a Soarelui este cea mai lungă din an, mai exact 15 ore și 32 de minute, iar durata nopții este de doar 8 ore și 28 de minute.
Soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar durata zilei are durata maximă. Simultan, în emisfera sudică are loc solstiţiul de iarnă, cînd înălţimea Soarelui deasupra orizontului şi intervalul diurn sunt minime.
 
După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pamântului fenomenul se derulează în sens invers.

 
Denumirea de solstiţiu provine din latinescul solstitium, format din sol (soare) şi stitium, de la verbul sistere (a se opri, a rămâne constant ,a sista).
 
În astronomie, se numesc solstiții cele două momente din an când planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului.

În cele două momente ale anului unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variația acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotație a Pământului nu este perpendiculară pe orbita lui.
 
 Ce înseamnă solstiţiu. În jurul datei de 21 iunie (cel mai adesea), sau 22 iunie, în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, adică începutul verii astronomice; în preajma acestei date, la trecerea meridianului, Soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă.

 
Potrivit Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti, în jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice.