O tornadă (din spaniolă tornar = a se întoarce; tornear = răsucire), este un vânt foarte puternic ce acționează pe un areal redus sub formă de vârtej de aer, fiind frecvent pe teritoriul Americii de Nord unde mai e numit și twister.
Vântul se rotește în atmosferă pe o axă verticală, fiind în corelație cu mișcările de convecție a aerului; este însoțit de nori negri de furtună (cumulus și cumulonimbus). Tromba vârtejului de aer se înalță de la suprafața pământului până la nivelul norilor, această definiție a lui Alfred Wegener (1917) fiind valabilă încă și azi.

Tornadele produse în zona temperată au intensitate mai slabă şi sunt mai puţin frecvente, anual în România având loc circa 10 tornade/an, datorită scăderii forţei centrifuge şi creşterii forţei Coriolis.

Cea mai puternică tornadă, din România de până acum, de gradul F3 pe scara Fujita, este tornada de la Făcăeni (judeţul Ialomiţa), produsă în data de 12.08.2002. O tornadă de gradul F3 este o tornadă severă cu viteza vântului între 252 – 330 km/h. Aceasta a fost cauzată de diferenţa termică mare dintre doua mase de aer rece ploar şi tropical, care s-au intersectat pe teritoriul ţării.

Foto: Făcăeni (judeţul Ialomiţa), 12.08.2002 / libertatea.ro

Foto: Făcăeni (judeţul Ialomiţa), 12.08.2002 / libertatea.ro


Foto: Făcăeni (judeţul Ialomiţa), 12.08.2002 / libertatea.ro

Efectele acestei tornade pe raza comunei Făcăeni, pe parcursul a 2 minute, au fost de: 33 de case rase complet, 395 de case distruse parţial, 14 persoane grav rănite, 2 morţi, 1000 de persoane sinistrate, o pădure de salcâmi de 120 de ha distrusă, prin ruperea copacilor la circa 1 m de suprafaţa solului.

Bogdan Antonescu – specialist în tornade ”Conform datelor colectate între 1990 și 2013 tornadele apar cel mai frecent în sud-estul și nord-estul României”

Sursa: Bogdan Antonescu

Imaginea de mai jos reprezintă o sinteză a ceea ce știm în prezent despre tornadele raportate în România. Datele au fost extrase din Baza Europeană de Fenomene Severe (European Severe Weather Database, https://www.eswd.eu/).

Sursa: Bogdan Antonescu

Judetul Călăraşi, Drajna / 30 aprilie 2019

Judetul Călăraşi, Drajna / 30 aprilie 2019

În opinia lui Andrei Elias Călugăru, tornada este probabil cel mai spectaculos și cel mai periculos fenomen meteorologic, fiind supranumit de majoritatea cercetătorilor și vânătorilor de furtuni, mama tuturor furtunilor.

După cum vom vedea, așa și este, deoarece se caracterizează prin viteze extrem de mari ale vântului, dar și ale deplasării și prin forma sa caracteristică de pâlnie, care devine din ce în ce mai îngustă, până ce atinge solul, creând pagube însemnate și putând lua pe sus tot ce întâlnește în cale (flying debris în limba engleză).

Formarea tornadelor:
În primul rând, termenul de tornadă trebuie asociat cu termenii de supercelulă, rotație, forfecare, vorticitate, helicitate și mulți alți parametri care trebuie luați în considerare pentru prognoza unor asemenea fenomene. Pe parcursul unei zile deosebit de călduroase, aerul cald și umed știm că va urma o mișcare ascendentă, care va continua până la un anumit nivel, în care aerul este destul de rece, temperatura particulei de aer considerată fiind egală cu cea a aerului înconjurător. Când temperatura particulei de aer este egală cu cea a punctului de rouă, la un anumit nivel, vaporii de apă conținuți de aceasta vor începe să se condenseze. Rezultatul final va fi un conglomerat de picături de apă și cristale de gheață, numit nor (compoziția va depinde foarte mult de dezvoltarea pe verticală a norului). Dar, pentru mișcări violente și turbulente avem nevoie de un front rece.

Să luăm exemplul zonei Marilor Câmpii din S.U.A., unde în mod frecvent mase de aer de origine tropicală, calde și umede, sunt advectate (transportate) dinspre Golful Mexic. De asemenea, mase de aer rece și uscat, sunt advectate dinspre zona Munților Stâmcoși și din nord-vestul Americii de Nord. Rezultatul este un contrast termic foarte puternic, la contactul dintre cele două luând naștere un front rece. Frontul rece se formează atunci când aerul rece, care întotdeauna este mai greu și mai dens, cade ca un bolovan peste aerul cald și umed, forțându-l să se ridice. Astfel, datorită vitezei mari de deplasare și pantei abrupte pe care o ia aerul cald în timpul ascensiunii sale, se formează nori Cumulonimbus, cu mare dezvoltare pe verticală.

De asemenea, foarte important, în zona frontului rece apar curenți de aer cu viteze și direcții contrare, atât în straturile inferioare, cât și în cele superioare. Astfel, diferența de viteză și direcție pe verticală, în altitudine, poartă numele de FORFECARE (wind shear în limba engleză). În cazul unui front rece de ordinul II, în care viteza de deplasare și de înlocuire a maselor de aer este foarte mare, vârful norului poate depăși și 14…15 km în zona temperată. Ei bine, datorită acestei forfecări mari și prezenței curenților contrari, apare un tub de aer în care aerul va avea o mișcare rotațională. Curentul ascendent se înclină și nu mai interferează cu cel descendent, astfel încât durata de viață a celulei crește. Datorită forfecării mari, curentul ascendent va începe să aibă un caracter rotațional, astfel apărând acel MEZOCICLON, iar furtuna a devenit o veritabilă supercelulă.

Mezociclonul fiind format, aerul începe să se rotească lent, spirele îngustându-se tot mai mult (pe măsura îngustării, viteza crește tot mai mult; e ca și cum ați ține brațele apropiate de corp, în timp ce dansați- viteza crește), formându-se în final o pâlnie. Presiunea scade extrem de mult (chiar și cu 20…25 de mb!), aspirând masele de aer (asemănare cu ciclonii tropicali), aerul suferind o dilatare, pierzându-și umiditatea; când atinge solul, pâlnia devine tornadă.

În imagine pot fi observați curenții contrari și forfecarea mare, care vor duce în final la formarea mezociclonului.

Caracteristicile tornadelor:
Tornada este un fenomen spectaculos, care atrage multe priviri, dar și temerile multor oameni, în primul rând pentru aspectul său, iar în al doilea rând pentru valorile exorbitante ale vitezei vântului, ce pot depăși 300, posibil chiar 500 de km/h. Dar, pentru mai multe detalii, să consultăm scara Fujita de clasificare a tornadelor:

Scara Fujita de clasificare a tornadelor:

F0- viteze cuprinse între 61 și 115 km/h;
F1- viteze cuprinse între 119 și 176 km/h;
F2- viteze cuprinse între 180 și 248 km/h;
F3- viteze cuprinse între 252 și 331 km/h;
F4- viteze cuprinse între 334 și 417 km/h;
F5- viteze cuprinse între 421 și 511 km/h;

Pe imaginile radar, acele imagini care se folosesc în prognoza nowcasting, adică de foarte scurtă durată, se pot observa mai multe indicii care ne pot duce la supercelule, și anume prezența unor mari reflectivități, de peste 65…70 dBz, care indică tocmai înălțimea mare a sistemelor noroase, apoi vorbim de prezența ecoului cârlig (hook echo în limba engleză), care indică zona de precipitații din jurul mezociclonului. Urmărind cu atenție simulările modelelor de prognoză, diagramele Skew-T realizate în urma sondajelor aerologice, iar mai apoi imaginile radar și cele satelitare, știind foarte bine parametrii convectivi, se poate realiza o prognoză pentru tornade cât se poate de credibilă.

Repartiția tornadelor:
În ceea ce privește repartiția teritorială a tornadelor, în principiu se consideră că acestea se pot forma între 20 și 60 de grade latitudine nordică, în ambele emisfere. Zona tipică pe Glob este, desigur, centrul S.U.A., pe cca.900 km lungime și 1600 km lățime, zonă cunoscută drept “Aleea Tornadelor”. Alte regiuni sunt centrul Europei, unde frecvența acestora a crescut în ultimii ani, și aici mă pot referi în special la Franța, Belgia, Italia, Germania, Polonia, România, Bulgaria etc.

Altă regiune de pe Glob afectată de tornade este SE-ul Australiei, datorită fronturilor reci venite dinspre sud și instabilității accentuate prezente pe versanții estici ale Munților Marii Cumpene de Ape.

La nivelul României, în ultimii ani frecvența tornadelor a crescut considerabil, cele mai vulnerabile zone fiind zona Bărăganului și cea a Dobrogei, urmată de Câmpia Moldovei, după cum se va putea observa în imaginea de mai jos. Ce a fost la Botoșani zilele trecute nu a fost o tornadă, ci un nor pâlnie (funnel cloud) de nucleu rece (același nucleu care a dus la scăderea drastică a temperaturilor și la apariția acumulărilor mari de grindină).

Mare atenție la aceste fenomene neprevăzute, care pot apărea în intervale scurte de timp și pot provoca pagube importante (Andrei Elias Călugăru / Prognoze meteo personale Moldova şi România)