La ora 08, stratul de zăpadă măsurat la stațiile meteo indica valori de: 130 cm Bâlea Lac; 88 cm Vf. Omu; 80 cm Parâng; 56 cm Cuntu; 50 cm Semenic; 55 cm Obârșia Lotrului,  55 cm Bucin, 49 cm Călimani, 47 cm Sinaia.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivele Făgăraș și Bucegi:
La altitudini de peste 1800 m: RISC MARE (4): Pe fondul ninsorilor se va depune un strat nou de
zăpadă, de până la 10-20 cm, sporind instabilitatea generală a stratului de zăpadă. Noul strat depus va avea rezistenţă scăzută şi coeziune slabă între cristale sau cu straturile mai vechi. Pe văi şi în zonele adăpostite se vor acumula noi depozite de zăpadă, iar pe versanți se vor forma în continuare plăci de vânt cu rezistență scăzută. Sub noul strat se găsește un strat ce pe alocuri poate depăși 40-50 cm, depus de ninsorile din ultima săptămână, format din cristale identificabile și fațetate, având intercalate cruste subțiri de gheață. Și acest strat este puțin stabilizat. Mai ales pe versanții cu orientare sudică se întâlnesc plăci de vânt, iar pe văi și în zonele adăpostite sunt acumulări mai însemnate de zăpadă. Pe pantele suficient de înclinate, chiar şi spontan se pot declanşa avalanşe de dimensiuni medii și mari, riscul fiind amplificat la supraîncărcări oricât de slabe.

La altitudini mai mici de 1800 m: RISC ÎNSEMNAT (3): Se va depune un nou strat, în general de până
la 10 cm, constituit din zăpadă relativ umedă (ninsă la temperaturi apropiate de zero grade). Acest ultim
strat va acționa asupra stratului precedent, îngreunându-l suplimentar. Astfel, în condiții de noi
suprasarcini, pe pantele suficient de înclinate, partea superioară a stratului de zăpadă poate aluneca,
declanșând avalanșe de dimeniuni mici și medii. La peste 1600 m se pot declanșa avalanșe spontane de
dimensiuni mici.

ȚARCU – GODEANU
RISC ÎNSEMNAT (3): În intervalul de prognoză se vor semnala ninsori ce pe arii restrânse vor depune un nou strat de peste 15-20 cm, cu rezistenţă scăzută şi coeziune slabă între cristale și cu straturile mai vechi. Acestea sunt de asemena puțin stabilizate, sporind riscul declanșării avalanșelor. În zonele înalte sunt formate plăci de vânt, iar pe văi și în zonele adăpostite sunt depozite mai însemnate de zăpadă. Astfel, pe numeroase pante suficient de înclinate se pot declanșa avalanșe atât spontan, cât mai ales la supraîncărcăre cu turiști sau schiori.

Sursa: Administratia Nationala de Meteorologie / http://inmh.ro/